Cand nu ai energie, un film bun e super util. De cateva zile functionez pe “low fuel”. Pana azi. Sper. “Burn after reading” m-a trezit din amortire. John Malcovich, Brad Pitt si George Clooney… frumos pentru ochi… Unele personaje sunt usor retardate, altele isterice, altele frustrate. Reci si goi si nasol de reali. Si peste toate, “echilibrand lumea”, CIA-ul.
Dupa ce vezi filmul, te simti chiar penibil ca in ziua de azi sa mai crezi in ideea de destin, de soarta, de ajutor divin, de predestinare, de energii aranjate special pentru tine, sau ca esti propriul tau stapan, ca puterea e in tine, ca tu cum iti asterni asa dormi, etc. Haos e deja un cuvant optimist. De fapt, poate ca ne aruncam in haos existential cu toate “believing-urile” noastre. Poate ca suntem doar niste idioti cretini care traim intr-un haos si mai idiot si mai cretin. Ai putea sa razi si sa iei filmul ca fiind o comedie sau ai putea sa te impusti daca il consideri o tragedie. Ambele optiuni te vor face fericit.
Sau, exista intotdeauna si alte variante. Bineinteles ca te poate lasa rece daca il privesti ca fiind un film despre nimic. Sau, daca violenta te afecteaza, poti sa explodezi frustrat intr-o tumultoasa dezlantuire de “fuck-uri”. Oricum este un film misto comic, tragic, ironic, suprarealist si, as zice eu, prea cinic. Ar fi misto senzatia sa il arzi dupa ce l-ai vazut.
